By Alexandru Enache Se apropia unul din acele weekenduri in care ai vrea sa faci ceva si nu stii ce, si totusi nu ai vrea sa stai in casa si sa-l lasi sa treaca pe langa tine. De cate ori sunt intr-o stare nu tocmai buna, imi place sa ma plimb, cu masina, cu motorul sau cu “pejosul”. Imi da o stare de relaxare fantastica. Asa ca am ales sa fac ceva. Am postat pe forumul despre motociclism, ca doream sa fac o tura de weekend pe transalpina si transfagarasan. Am gasit un partener de drum, Mihnea, pentru weekendul acela, asa ca am plecat. Traseul propus era: Bucuresti, Novaci, Transalpina, Sebes, campare in Sibiu, Transfagarasan, Bucuresti.
Am pornit dis de dimineata din Bucuresti. Era o racoare placuta care te trezea la realitate. M-am intalnit cu Mihnea la o benzinarie la iesire din Pitesti. Am baut cate o cafea si ne-am urnit spre Novaci, unde am si alimentat, fiind ultima benzinarie pana in Sebes. De acolo a inceput calatoria pe drumul regelui, Transalpina.
La inceput drumul era prevazut cu parapeti de protectie, insa pe masura ce ne avantam pe drumul ce serpuia pe versantii muntilor, acestia lipseau. Era o senzatie ciudata sa vezi haul intr-o parte, stiind ca orice miscare gresita te poate arunca in prapastie. Am ajuns si la statiunea de lux Ranca, sau probabil asa se doreste a fi. Mie nu mi-a creat decat o senzatie de aglomeratie. Foarte multe case insiruite una langa cealalata de-o parte si de alta a drumului. Intr-adevar facilitatiele de cazare erau noi, ceea ce ma face sa cred ca ar avea conditii bune. Imi place genul de statiune unde, casele sau hotelurile, au suficient spatiu intre ele astfel incat sa nu mai ai senzatia de aglomeratie ca in Bucuresti. Poate imi puteti recomanda o astfel de statiune.
Ne-am continuat drumul, lasand in urma statiunea si releul ce troneaza deasupra ei. Ne-am oprit din loc in loc sa ne bucuram de frumusetea muntelui. Traseul este interesant, foarte multe curbe numai bune pentru uzat cauciucurile rulate doar pe drumuri drepte. Sunt unele coborari, unde mai ai si curba in acelasi timp si daca mai pui si lipsa parapetului, ai ingredientele ideale pentru cresterea adrenalinei.
Prima oara am facut acest traseu acum vreo 2 ani, pe la sfarsitul lui august. M-am bucurat ca inca am mai putut gasi portiuni de drum neasfaltat. Am ajuns si anul acesta, si era asfaltat undeva la 90%.
Peisajele sunt dintr-o alta era, piscuri golase, vegetatie rara, lacuri glaciare, semnal GSM nu. Aici esti deasupra norilor, poti spune ca pentru o clipa esti rege, mergand pe drumul tau, fiind tot timpul la limita prapastiei.
Am trecut pe langa Lacul Oasa, mergand inspre Susag. Ce ne-am gandit noi, fiind in intarziere, hai sa nu mai mergem in Sebes, ci s-o taiem pe 106E prin Jiina, spre Sibiu, unde avea sa si innoptam. Zis si facut, drumul era si el in constructie, asa ca am putut sa ne bucuram de un traseu de offroad. Mai naspa era ca unele portiuni erau acoperite cu nisip, iar in curbe era sa cadem de vreo 2 ori. 
Intr-un final am ajuns undeva aprope de miezul noptii intr-o zona de camping in Cisnadioara, satul de vacanta Ananas . Am ramas placut impresionat de modul cum arata campingul…dusuri, toalete separate barbati/femei, si chiar curate, loc de gratar. Sunt foarte multi straini care vin in zona. Veti vedea pe site preturile sunt afisate in euro. Ne-am asezat corturile la lumina farurilor de la motoare, zona unde am campat nu era iluminata inca, dupa care am bagat cate o bere stand la povesti cu oamenii locului.
A doua zi am pornit mai tarzu decat programasem, asa ca a trebuit sa grabim ritmu’. Am ramas uimiti cat de aglomerat putea fi traseul intr-o zi de duminica. Era prima oara cand am vazut Transfagarsanul. E posibil sa mai fi fost cand eram mic, dar nu imi mai aduc aminte. Erau portiuni care erau acoperite de ceata. Ne-am oprit pentru un bulz la balea lac, si ne-am continuat drumul catre Bucuresti.
Una peste alta experienta de pe Transalpina mi s-a parut peste cea de pe Transfagarasan. Adrenalina e mult mai intensa, poate si faptul ca nu era foarte aglomerata . Transfagarasanul are farmecul lui, as zice ca peisajele sunt ceva mai diversificate. Poate as fi fost de acord cu Jeremy Clarkson, de la Top Gear ca Transfagarasanul este cel mai bun drum din lume, daca nu as fi mers pe amandoua. Am facut Transalpina din ambele sensuri si va recomand s-o parcurgeti dinspre Sebes spre Novaci. Trecerea de la zona impadurita, catre cea alpina se face treptat, nu ai senzatia ca ai plecat dintr-o zona locuita si brusc ai ajuns printre nori.
Citeam recent un articol despre cele mai spectaculoase drumuri in Romania.
Transalpina si Transfagarasanul le-am parcurs, si le-as face de zeci de ori si tot m-ar incanta. De-abia astept sa pornesc pe noi drumuri, poate cheile Bicaz, Defileul Dunarii sau Trans Semenic spre Garana.
Ce alte drumuri spectaculoase din Romania ati strabatut?
Pentru a fi la curent cu ultimele calatorii hai sa tinem legatura pe Facebook si Instagram, si aboneaza-te la Newsletter.
Va recomand si experienta din Apuseni.
